Barcelona și alte destinații europene au crescut taxarea turiștilor, iar aceste costuri sunt deseori omise din bugetul inițial. O cameră achitată integral înainte de plecare nu garantează că ai plătit și toate taxele locale. La hotel sau la apartamentul închiriat poți găsi încă 20, 50 sau peste 100 de euro de achitat pentru câteva nopți.
Sistemele diferă mult. Grecia taxează în principal camera și aplică tarife sezoniere. Barcelona calculează suma pentru fiecare persoană și noapte, în raport cu tipul cazării. Amsterdam folosește un procent din prețul nopții, iar Veneția a experimentat în 2026 inclusiv cu o taxă pentru vizitatorii care nu rămân peste noapte.
Barcelona a ajuns la taxe de până la 12 euro pe noapte
Barcelona este unul dintre exemplele unde diferența față de anii anteriori se vede ușor. De la 1 aprilie 2026, taxa catalană și suprataxa municipală ajung împreună la 12 euro de persoană pe noapte pentru hotelurile de 5 stele. La hotelurile de 4 stele totalul este de 8,40 euro, iar pentru locuințele turistice ajunge la 9,50 euro. La alte hoteluri și unități de cazare, suma poate fi de 7 euro, iar la hostelurile de tineret este de 6 euro. Taxarea se aplică pentru maximum șapte nopți.
Pentru doi adulți care stau cinci nopți la un hotel de 4 stele, rezultă 84 de euro în plus față de prețul camerei.
Restul Cataloniei are tarife mai mici. Între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, un hotel de 4 stele din afara Barcelonei are o taxă generală de 1,80 euro de persoană pe noapte, iar o locuință turistică 1,75 euro. Municipalitățile pot avea însă și propriile suprataxe în cadrul noului sistem introdus în 2026.
În Grecia plătești după tipul cazării și sezon
Grecia nu mai folosește vechea taxă de cazare sub forma cunoscută turiștilor în urmă cu câțiva ani. A introdus o taxă pentru reziliența la criza climatică, calculată pentru fiecare cameră sau apartament folosit într-o zi.
Între aprilie și octombrie, taxele din 2026 sunt de 2 euro pe cameră la hotelurile de 1-2 stele, 5 euro la 3 stele, 10 euro la 4 stele și 15 euro la 5 stele. Din noiembrie până în martie sumele scad la 0,50, 1,50, 3 și, respectiv, 4 euro.
La închirierile pe termen scurt, diferențele sunt mai mari. Pentru o proprietate obișnuită de până la 80 de metri pătrați, taxa din aprilie până în octombrie este de 8 euro pe zi, iar din noiembrie până în martie de 2 euro. Pentru anumite case individuale de peste 80 de metri pătrați, taxa ajunge la 15 euro în sezonul cald și 4 euro iarna.
Aici apare o diferență față de Barcelona sau Roma. În Grecia, suma este legată de cameră sau proprietate, nu de numărul persoanelor cazate. Doi turiști care împart aceeași cameră de hotel de 4 stele timp de cinci nopți în septembrie vor plăti 50 de euro.
Roma taxează fiecare turist și fiecare noapte
Italia nu are o singură taxă turistică națională. Orașele își stabilesc propriile tarife, motiv pentru care o vacanță la Roma poate avea alte costuri decât una la Florența, Milano sau Napoli.
La Roma, taxa pentru hoteluri pornește de la 4 euro de persoană pe noapte la o stea și ajunge la 10 euro la hotelurile de 5 stele. Un hotel de 3 stele are o taxă de 6 euro, iar unul de 4 stele de 7,50 euro. Pentru B&B-uri și multe apartamente destinate turiștilor, tariful este de 6 euro de persoană pe noapte. Pentru cele mai multe dintre aceste cazări, calculul se oprește după zece nopți consecutive.
Doi adulți care petrec cinci nopți la un hotel de 4 stele vor adăuga 75 de euro la buget.
Acesta este genul de sumă care nu pare mare când citești „7,50 euro pe noapte”, însă devine relevantă după ce o înmulțești cu numărul persoanelor și al nopților.
Veneția a taxat și vizitatorii care veneau doar pentru o zi
Veneția a mers mai departe și a testat o taxă de acces pentru vizitatorii de o zi, aplicată în anumite date și intervale.
În 2026, taxa a fost de 5 euro pentru cei care plăteau din timp și de 10 euro pentru cei care făceau plata în ultimele zile înaintea vizitei. Sistemul s-a aplicat numai în zilele stabilite de municipalitate și nu tuturor zonelor lagunei.
Programul pentru 2026 s-a încheiat pe 26 iulie. Din 27 iulie, accesul în Veneția nu mai presupune plata acestei taxe pentru restul anului, iar eventualele reguli pentru anii următori vor fi stabilite separat.
Cei care dorm în Veneția intră într-un sistem diferit de taxare prin cazare.
Lisabona cere 4 euro de persoană pe noapte
Lisabona are una dintre taxele ușor de calculat. În 2026, municipalitatea percepe 4 euro pentru fiecare persoană și noapte, pentru maximum șapte nopți ale aceleiași șederi.
Pentru două persoane cazate cinci nopți, taxa ajunge la 40 de euro. Pentru o ședere de zece nopți, calculul se oprește la primele șapte nopți eligibile.
Asemenea limite contează când compari două destinații. O taxă mai mare pe noapte poate avea un plafon de zile, în timp ce alta se aplică întregii șederi.
Parisul trece de 11 euro la hotelurile de 5 stele
Parisul are tarife diferite după clasificarea cazării, iar în suma finală intră mai multe componente locale și regionale.
Din 1 ianuarie 2026, un adult plătește 5,53 euro pe noapte la un hotel de 3 stele, 8,45 euro la 4 stele și 11,70 euro la 5 stele. Pentru categoria Palace, suma ajunge la 15,93 euro de persoană pe noapte.
Un cuplu cazat cinci nopți la un hotel de 4 stele ajunge la 84,50 euro numai din taxa de ședere.
Pentru cazările neclasificate, calculul se face procentual, cu o limită stabilită prin sistemul local. Asta explică de ce două apartamente cu prețuri diferite pot avea și taxe diferite.
Amsterdam calculează taxa direct din prețul camerei
Amsterdam folosește o formulă diferită de orașele care stabilesc o sumă fixă pe noapte.
În 2026, taxa turistică este de 12,5% din prețul cazării fără TVA. Ea se aplică hotelurilor, hostelurilor, apartamentelor, B&B-urilor, închirierilor pe termen scurt și altor forme de cazare.
Dacă cinci nopți costă 1.000 de euro fără TVA, taxa ajunge la 125 de euro.
Orașul are și o taxă separată pentru pasagerii navelor de croazieră care vin într-o vizită de o zi: 15 euro de pasager în 2026.
Amsterdam este un exemplu bun pentru motivul pentru care o cazare mai scumpă aduce și o taxă locală mai mare.
Dubrovnik are tarife diferite vara și în restul anului
Croația stabilește taxa turistică la nivel local, iar suma diferă între orașe.
La Dubrovnik, între 1 aprilie și 30 septembrie 2026, taxa este de 2,65 euro de persoană pe noapte pentru cazările turistice obișnuite. În restul anului, scade la 1,85 euro. Pentru camping, tarifele sunt de 1,95 euro în sezon și 1,30 euro în celelalte luni.
Un cuplu care stă cinci nopți în Dubrovnik în august plătește 26,50 euro.
Diferența față de Amsterdam sau Barcelona este mare, însă Croația nu are un tarif unic pentru toate destinațiile. Alte orașe și insule stabilesc propriile valori.
De ce nu apare întotdeauna taxa în prețul pe care îl vezi la rezervare?
Platformele de rezervări gestionează taxele locale în moduri diferite. Uneori suma este inclusă în totalul afișat, alteori apare separat la finalul rezervării sau este încasată de proprietar la sosire.
Contează și momentul rezervării. O taxă locală se poate modifica între data la care rezervi și cea la care călătorești, iar legislația fiecărei destinații stabilește ce tarif se aplică.
Înainte să compari două hoteluri, verifică secțiunea referitoare la taxe și costuri suplimentare. Uită-te dacă suma este calculată pe persoană, pe cameră sau ca procent din preț și dacă există un număr maxim de nopți taxate.
Pentru o familie, diferența crește repede. O taxă de 8 euro de persoană înseamnă 160 de euro pentru doi adulți și doi copii taxabili care petrec cinci nopți, dacă regulile destinației îi includ pe toți. În alte orașe, minorii beneficiază de scutiri, iar suma scade.
Taxa turistică merită introdusă în buget în același moment în care calculezi cazarea și transportul. La Dubrovnik poate însemna câteva zeci de euro, iar la Barcelona, Paris sau Amsterdam poate depăși 100 de euro pentru o vacanță scurtă. Diferența nu vine numai din destinație, ci și din categoria hotelului, prețul camerei, sezon și numărul persoanelor.
